Dr. Ramona Coca, medicul-șef al Secției Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, atrage atenția că depistarea precoce a cancerului poate face diferența dintre un tratament cu intenție curativă și limitarea opțiunilor terapeutice. Peste 11.000 de sibieni se aflau în evidență cu diferite forme de cancer în anul 2025, iar aproximativ 1.320 de cazuri au fost nou diagnosticate.
Cancerul reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică din județul Sibiu. Diagnosticul este întotdeauna un moment dificil pentru pacient și familie, dar boala nu trebuie privită automat ca o condamnare.
În ultimii ani, tratamentele oncologice s-au diversificat considerabil. Chirurgia, radioterapia, chimioterapia, hormonoterapia, terapiile țintite și imunoterapia pot fi utilizate individualizat, în funcție de tipul tumorii, stadiul bolii și caracteristicile biologice ale acesteia.
Momentul diagnosticului rămâne însă esențial. O tumoră descoperită într-un stadiu precoce poate beneficia de tratamente cu intenție curativă. În schimb, diagnosticul tardiv limitează, în anumite situații, posibilitățile terapeutice.
„În SCJU Sibiu beneficiem de tratamente inovatoare, la standardele prevăzute de ghidurile internaționale, de o comisie multidisciplinară, precum și de personal bine pregătit profesional și empatic”, precizează dr. Ramona Coca.
Peste 11.000 de sibieni, în evidență cu o formă de cancer
Potrivit datelor comunicate de Direcția de Sănătate Publică Sibiu, în anul 2025 erau înregistrate în județ peste 11.000 de persoane aflate în evidență cu o formă de cancer. Aproximativ 1.320 dintre acestea au reprezentat cazuri nou diagnosticate.
Dr. Ramona Coca atrage însă atenția că datele statistice trebuie raportate de toate serviciile medicale oncologice, publice sau private, pentru ca județul Sibiu să aibă o imagine completă și reală asupra bolii.
Lipsa unui registru județean și a unui Registru Național de Cancer bine structurat, precum și deficiențele în transmiterea datelor pot conduce la subraportare. Această situație influențează negativ inclusiv statisticile naționale și europene.
Cancerul de sân, colorectal și de prostată, cele mai frecvente diagnostice
În anul 2025, cele mai multe cazuri noi înregistrate în județul Sibiu au fost cele de cancer de sân, cancer colorectal și cancer de prostată. Acestea au fost urmate de cancerul pulmonar, cancerul vezicii urinare și cancerul de col uterin.
Cancerul de sân se află pe primul loc între formele de neoplazie înregistrate în județ, cu 240 de cazuri nou diagnosticate în 2025.
Cancerul colorectal ocupă locul următor, cu 200 de cazuri noi. În cazul cancerului de prostată au fost confirmate 155 de cazuri, această formă fiind principala localizare oncologică specifică bărbaților.
Cancerul pulmonar a înregistrat 109 cazuri noi. Terapiile inovatoare, inclusiv imunoterapia și terapiile combinate, au crescut supraviețuirea pacienților. Mortalitatea rămâne însă ridicată, în principal din cauza prezentării tardive la medic.
În județul Sibiu se aflau în evidență 590 de femei cu cancer de col uterin, iar în 2025 au fost diagnosticate 52 de cazuri noi.
Cancerul vezicii urinare ocupă locul al patrulea în rândul localizărilor oncologice la bărbați, numărul cazurilor noi fiind în creștere în ultimii ani.
La femei, cancerul de sân se află pe primul loc, urmat de cancerul colorectal, cancerul de col uterin, cancerul de corp uterin și cel ovarian. La bărbați, cancerul de prostată conduce în privința incidenței, fiind urmat de cancerul colorectal, pulmonar și de vezică urinară.
Screeningul începe la medicul de familie
Screeningul și depistarea precoce pot conduce la identificarea bolii în stadii incipiente, când șansele de vindecare sunt mai mari.
Medicul de familie are un rol esențial, fiind primul punct de contact al populației cu sistemul medical. Acesta identifică persoanele eligibile, le informează, le testează sau le trimite la testare și urmărește traseul pacientului. Diagnosticul și tratamentul leziunilor suspecte aparțin ulterior serviciilor medicale specializate.
În cazul cancerului de sân, screeningul se adresează în principal femeilor cu vârste între 50 și 69 de ani, prin efectuarea unei mamografii, de regulă o dată la doi ani. Examinarea clinică, mamografia și, atunci când este necesar, ecografia mamară pot identifica leziuni înainte ca acestea să producă simptome evidente.
Mamografia poate fi indicată după vârsta de 40 de ani, iar apariția unui nodul la nivelul sânului sau axilei necesită evaluare medicală indiferent de vârstă.
Dr. Ramona Coca: Biopsia nu provoacă extinderea cancerului
Dr. Ramona Coca avertizează asupra unei concepții greșite care determină unele paciente să refuze biopsia, de teama că procedura ar putea provoca răspândirea bolii.
„O biopsie nu conduce la evoluția bolii, ci este vitală pentru diagnosticul de cancer și pentru caracterizarea tumorii. Fiecare pacient este unic, fiecare tumoră este unică. Caracterizarea histopatologică, imunohistochimică și moleculară ne permite personalizarea terapiei oncologice și, implicit, reușita tratamentului”, explică medicul.
Testul FIT poate descoperi cancerul colorectal înainte de apariția simptomelor
Screeningul pentru cancerul colorectal poate identifica atât boala în stadii precoce, cât și leziunile precanceroase, care pot fi îndepărtate înainte de transformarea malignă.
Metoda preferată la nivel european pentru screeningul populațional este testul imunochimic fecal – FIT –, care identifică sângerările oculte. Recomandarea vizează în principal persoanele cu risc mediu, cu vârste între 50 și 74 de ani.
Un rezultat pozitiv trebuie urmat de colonoscopie, investigație care permite diagnosticul și îndepărtarea polipilor. Pentru persoanele cu risc crescut, medicul poate recomanda direct colonoscopia.
Cancerul de prostată poate evolua fără simptome
În România nu există în prezent un program populațional organizat de screening pentru cancerul de prostată. Depistarea se bazează pe evaluarea individuală a riscului și pe discuția cu medicul despre testul PSA, o simplă analiză de sânge, și tușeul rectal.
Evaluarea poate fi luată în considerare în special în cazul bărbaților cu vârste între 50 și 69 de ani, dar și mai devreme pentru cei cu risc crescut sau cu antecedente familiale de cancer de prostată.
Decizia trebuie să țină cont atât de beneficiile depistării precoce, cât și de riscurile supradiagnosticării și supratratării.
Vaccinarea HPV și testarea pot preveni cancerul de col uterin
Screeningul cancerului de col uterin se adresează femeilor cu vârste între 25 și 64 de ani, prin testarea HPV. În funcție de rezultat, se poate efectua citologie cervicală și, dacă este necesar, colposcopie.
Scopul este identificarea infecției cu HPV și a leziunilor precanceroase înainte ca acestea să evolueze spre cancer.
Vaccinarea împotriva HPV este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a cancerului de col uterin și protejează și împotriva altor forme de cancer asociate infecției. În România, vaccinarea este gratuită pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani.
Vaccinarea este recomandată, în mod ideal, înainte de începerea vieții sexuale, dar poate avea beneficii și ulterior. Vaccinarea HPV nu înlocuiește screeningul. Cele două metode se completează.
Renunțarea la fumat, principala măsură de prevenire a cancerului pulmonar
România nu are în prezent un program național organizat de screening pentru cancerul pulmonar.
În cazul persoanelor cu risc crescut, în special fumători sau foști fumători cu un istoric important de fumat, screeningul poate fi realizat printr-un examen CT toracic cu doză redusă de radiații, după evaluarea medicală a riscului.
Radiografia pulmonară și citologia sputei nu sunt recomandate ca metode de screening. Cea mai importantă măsură de prevenție rămâne renunțarea la fumat.
Semnele care nu trebuie ignorate
Simptomele diferă în funcție de localizarea tumorii. În cazul cancerului de sân, un nodul nou apărut, modificarea formei sau dimensiunii sânului, retragerea mamelonului, schimbările pielii ori o secreție persistentă trebuie evaluate medical.
Cancerul colorectal poate evolua mult timp fără simptome importante. Modificarea persistentă a tranzitului intestinal, sângele în scaun, anemia fără o cauză evidentă, scăderea inexplicabilă în greutate și durerile abdominale recurente sunt semnale de alarmă.
Cancerul de prostată poate fi asimptomatic în fazele inițiale. Simptomele urinare persistente nu trebuie puse automat pe seama vârstei. Ele pot avea cauze benigne, dar necesită evaluare pentru excluderea unei afecțiuni oncologice.
Tusea persistentă, expectorația cu sânge, dificultățile de respirație, durerea toracică și scăderea inexplicabilă în greutate trebuie investigate, mai ales în cazul fumătorilor și al foștilor fumători.
Unul dintre cele mai importante semne ale cancerului de vezică urinară este prezența sângelui în urină. Chiar dacă apare o singură dată și dispare, simptomul nu trebuie ignorat.
Cancerul de col uterin poate să nu producă simptome în stadiile incipiente. Sângerările vaginale neobișnuite, inclusiv după contact sexual, între menstruații sau după menopauză, secrețiile neobișnuite, durerile pelvine și durerile în timpul contactului sexual impun prezentarea la medic.
Orice sângerare vaginală neobișnuită trebuie evaluată fără a aștepta următorul test de screening.
Prevenția începe înainte de apariția bolii
Nu toate formele de cancer pot fi prevenite. Există factori care nu pot fi influențați, precum vârsta, istoricul familial și predispoziția genetică. Numeroși alți factori de risc pot fi însă reduși:
- fumatul;
- consumul excesiv de alcool;
- excesul ponderal și obezitatea;
- alimentația nesănătoasă și sedentarismul;
- infecțiile oncogene, precum HPV și hepatitele B și C;
- expunerea la radiații și la substanțe cancerigene profesionale;
- expunerea excesivă la soare și radiații ultraviolete;
- anumite boli cronice și stări inflamatorii.
Renunțarea la fumat, limitarea alcoolului, menținerea unei greutăți normale, alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată pot reduce riscul apariției mai multor forme de cancer.
La acestea se adaugă protecția împotriva radiațiilor ultraviolete, vaccinarea împotriva HPV și hepatitei B, participarea la programele de screening și prezentarea la medic atunci când apar simptome persistente sau modificări neobișnuite ale stării de sănătate.
Mesajul dr. Ramona Coca pentru comunitatea sibiană
Datele județului Sibiu transmit un mesaj clar: prevenția, screeningul și diagnosticul precoce trebuie să devină parte din rutina de sănătate a fiecăruia.
Nu toate cancerele pot fi prevenite și nu toate pot fi descoperite prin screening. Pentru mai multe dintre formele frecvente – cancerul de sân, colorectal și de col uterin și, în anumite situații, cancerul pulmonar și de prostată – există însă metode prin care riscul poate fi redus sau boala poate fi identificată mai devreme.
Screeningul începe în comunitate și în cabinetul medicului de familie, nu la oncolog. Atunci când este identificată o modificare suspectă, pacientul trebuie să intre rapid în circuitul de diagnostic și tratament, în care ambulatoriul de specialitate și serviciile de oncologie au un rol esențial.
„Un diagnostic precoce poate însemna mai multe opțiuni de tratament, o șansă mai mare de vindecare și, în cele din urmă, mai mulți ani de viață”, este mesajul transmis de dr. Ramona Coca, medicul-șef al Secției Oncologie din cadrul SCJU Sibiu.
