Am tot respectul pentru medicii care își fac meseria cu pasiune și dăruire. Și care și știu meserie, că pădure fără uscături nu există. I-am compătimit când aveau la stat salarii de mizerie sau când au lucrat, pe anumite secții, în pandemie, la foc continuu. Dar, la Sibiu, la stat, medicul a ajuns un fel de mic Dumnezeu, în sensul rău al cuvântului. Mă voi explica.
Miercuri dimineața. Policlinica Spitalului Județean Sibiu. Zeci de oameni înghesuiți pe holuri așteaptă la diferite cabinete. Cu programări online, multe făcute și cu luni de zile înainte. Și așteaptă… așteaptă. Și le trece ora de programare, mai trec 15 minute, 30, 2 ore etc. De la caz la caz. Nu există explicații oficiale. Pentru că nici măcar cei din conducere nu le mai pot da.
Clinica nouă făcută de Consiliul Județean la Spitalul de Psihiatrie. Spații frumoase, dotate. Programare online. Medic, ioc. După lungi așteptări cu bolnavii psihici la pachet care sunt foarte „cuminți”…. vine și medicul. Fără scuze, fără motivații de întârzieri.
Sunt doar două exemple, care se repetă zilnic de prea mult timp. Mi s-a transmis că unii medici întârzie la cabinetul de la Policlinică pentru că au o urgență pe secție. Sau că erau în operație. Poate că este așa… la unii. Dar nu cred că toți medicii au urgențe mereu sau fac operații.
Apoi aflăm că unii sunt în concedii. Dacă sunt medicale, ghinionul pacientului. Deși era frumos ca sistemul online sau vreo angajată a spitalului să îl anunțe pe pacient și să îl reprogrameze. Dacă este în concediu de odihnă sau la cerere, atunci de ce s-au mai permis programările?
Dar ce te faci, dacă medicul întârziat este la Facultatea de Medicină, unde predă? Sau la cabinetul privat, unde mai lucrează? Este corect să se suprapună timpii de muncă de la stat și de la privat sau universitate? Mai ales, că toți, la clinicile de stat, au program foarte rar, cam odată sau de două ori pe săptămână câte o oră sau două.
Cred, stimați medici, că prezența la ora fixată la ambulatoriu ține de bun simț. Al dumneavoastră. Dacă te crezi un mic Dumnezeu și consideri că prezența la ora fixă nu contează, ești doar un derbedeu arogant cu prea multă școală. Cel puțin pentru mine. Nu există scuze pentru lipsa de punctualitate constantă. Există situații speciale, așa cum am scris mai sus, dar acestea nu ar trebui să fie permanente. Respectul față de pacient trebuie să fie TOTAL. Asta dacă pretinzi și înapoi respect de la pacient și nu îl vezi doar ca o sursă de venit.
Așa că, jos pălăria pentru medicii care își respectă pacienții, și să arătăm obrazul celor care se cred mai șmecheri.
